Căutare
Deoarece în fiecare regiune diferă tipul solului și conținutul de nutrienți, este foarte important să cunoaștem particularitățile fiecărei zone în parte. Acest lucru se poate realiza prin analiza solului de unde obținem informații despre ce forme asimilabile de nutrienți sunt prezente într-un anumit tip de sol, precum și o mai bună înțelegere a proprietăților și caracteristicilor acestuia. Rata variabilă este utilă și pentru că este important să-i dai culturii doar cât are ea nevoie, fără a fertiliza “ în orb” cu o cantitate medie care în funcție de zonă din solă, este prea mult sau prea puțin. Doar aplicând variabil îngrășăminte, putem obține o producție uniformă pe întreaga solă reducând în același timp cheltuielile.
Avantajele fertilizării cu rată variabilă sunt:
- Reducerea cheltuielilor cu îngrășămintele – aplicând îngrășăminte cu rată variabilă scădem cantitatea totală aplicată per hectar iar costurile totale cu îngrășămintele per fermă se reduc considerabil.
- Reducerea cheltuielilor cu combustibilul – în zonele cu rată de aplicare zero nu este necesară o trecere suplimentară cu utilajul astfel reducând cantitatea de combustibil totală folosită și implicit timpul pentru această lucrare.
- Uniformizarea producție – atunci când este o cantitate egală de nutrienți în sol plantele cresc uniform în cultură începând cu primele faze de vegetației și până la recoltare.
- Economisirea cantității totale de îngrășământ folosit – Având în vedere resursele din sol, pe zone mari din solă doza de îngrășământ necesară este 0, pentru că aceste elemente sunt deja disponibile în sol plantelor.
- Alegerea îngrășămintelor potrivite pentru tipul de sol și reacția solului – în funcție de Ph-ul solului se poate opta pentru îngrășăminte cu reacție fiziologică acidă sau alcalină, acestea având un efect mult mai pronunțat asupra asimilării elementelor în plante dar și asupra uniformizării creșterii acestora.
- Uniformizarea cantității de fosfor și potasiu din sol – În acest fel ne asigurăm că zonele cu conținut mai mic de nutrienți primesc cantitățile necesare de îngrășăminte pentru dezvoltarea culturii, iar în zonele cu conținut ridicat de fosfor și potasiu unde nu se vor aplica îngrășăminte, culturile vor consuma din rezerva solului economisind astfel timp, combustibil și nu în ultimul rând îngrășăminte. De exemplu, când variațiile de fosfor și potasiu în sol sunt mari, este recomandat să se aplice cu rată variabilă un îngrășământ conținând unul dintre cele două elemente (ex TSP sau KCL). Astfel, putem controla cantitatea de nutrienți aplicată prin îngrășăminte numai acolo unde este necesar.
- Reducerea tasării solului – acolo unde doza de aplicare a îngrășămintelor este zero, nu mai este necesară o trecere suplimentară
- Este ecologic pentru mediul înconjurător – datorită aplicării inteligente de îngrășăminte doza de aplicare este gândită în concordanță cu producția scontată și potențialul de producție al zonei pentru fiecare plantă de cultură în parte și pentru fiecare solă în parte astfel ne asigurăm că ajunge în sol exact cantitatea necesară de îngrășăminte în fiecare zona a solei
