Atacul rozătoarelor? Ce soluții ai la îndemână?

Una dintre cele mai frecvente probleme întâlnite în rândul fermierilor în această perioadă este apariția rozătoarelor în număr din ce în ce mai mare. Mulți fermierii spun că acest fenomen este datorat agriculturii conservative. Este acesta într-adevăr motivul? Mai jos ne povestește Paolo Barchetta de ce apar șoarecii, dar mai ales ce putem face să scăpăm de ei.

 

Șoarecele de câmp – Ecologia și Biologia

Șoarecele de câmp (Microtus arvalis Pall.) este principala rozătoare care a devenit foarte cunoscută și și-a făcut simțită prezența anul trecut și anul acesta cam în toată țara.

Aceste rozătoare sunt erbivore, se hrănesc cu plante verzi proaspete,  rădăcini, rizomi, tuberculi și semințe. Micile rozătoare au trei priorități principale: să se reproducă, să consume cantități mari de material vegetal proaspăt și să evite să fie prinse de o serie de prădători din mediu, cum ar fi: pisici și câini sălbatici/ domestici, vulpi, șacali, lupi, bursuci, hermine, vidre, urși, șerpi, păsări de pradă cum ar fi șoimii și vulturii, pescăruși, păsări de pradă nocturne, cum ar fi bufnițele și  chiar unele tipuri de păianjeni.

Prin urmare, tocmai din motivul multitudinii de prădători, șoarecii de câmp se ascund, făcându-se abia vizibili, căutând adăpost și protecție în vizuini săpate în pământ, în vegetație deasă etc., mereu departe de privirile indiscrete ale celor care le sunt dușmanii naturali.

 

Respectând biodiversitatea, habitatul natural în agricultură, poate suporta maximum 500 de rozătoare la hectar, ca prag maxim de toleranță.

Șoarecii de câmp au un corp mai îndesat decât șoarecii de casă, măsurând în medie 8,5-12cm lungime și cântărind aproximativ 15-40g, blana este de culoare maro-cenușie, cu diferențe substanțiale între diferitele specii prezente. Excrementele sunt de formă aproximativ cilindrică și de culoare negru-verzuie când sunt proaspăt așezate, dar nu este întotdeauna ușor să le găsiți.

Aceste rozătoare sunt foarte prolifice, iar femelele și masculii ating rapid maturitatea sexuală și, din păcate, perioadele de gestație sunt foarte scurte, pot produce pui de 3 până la 8 pui, aproximativ la fiecare 21 de zile; femelele se maturizează în 35-40 de zile de viață, iar apoi încep să-și crească la rândul lor proprii pui. O singură femelă sănătoasă poate să nască pui de mai multe ori de-a lungul anului.

 

Care sunt cauzele înmulțiri șoarecelui de câmp?

Prejudiciul cauzat culturilor mari de toamna, precum rapița, grâul, orzul, mazăre proteica, lucerna și trifoiul sau culturilor de primăvara, precum soia, năut, porumb, lucerna și altele este cauzat de hrănirea lor continuă, în care rozătoarele, mestecă plantele până la guler (punctul de creștere), la nivelul solului, aducând planta în imposibilitatea de a reîncolți. 

 

Sistemul de cultivare no-tillage câștigă tot mai mult teren în firmele agricole și  vine implementat pentru a atenua efectele nocive ale schimbărilor climatice, bazat în principal pe conservarea solului și menținerea umidității, precum și pe respectarea biodiversității acestuia; în prezent, acest sistem „pare” a fi prima țintă de critici în  discuțiile populare, însă, din respect pentru adevăr, acestea sunt doar discuții care nu au o relevanță tehnică reală.

De altfel, din experiență acumulată, pot confirma că și pe terenurile care au fost lucrate chiar și energic, problema este identică, prin urmare sunt multe alte cauze care determină prezența rozătoarelor în culturile agricole.

După cum am menționat, tehnica de cultivare no-tillage nu înseamnă doar abandonarea arăturii sau a reducerii la minimum lucrările solului; trebuie sa înțelegem ca acest sistem agricol este mult mai complex și că necesită respect deplin pentru modul în care este condusă activitatea fermei, ceea ce nu înseamnă doar achiziționarea mecanizării potrivite. Obiectivul nostru principal trebuie să fie o bună cunoaștere a tehnicii de reducere a riscului legat de eșecul producției, care nu este neapărat legat de daunele create de rozătoare, așa cum mulți oameni rău voitori și în necunoștință de cauză susțin.

 

E adevărat că implementarea sistemului no-tillage  constituie desigur o provocare, dar trebuie recunoscut că rozătoarele care ne atacă culturile au fost și continuă să rămână până astăzi o provocare, pentru a lupta împotriva lor trebuie anticipăm unele măsuri și să monitorizăm  unele aspecte legate de acest lucru. Să vedem ce trebuie să facem.

 

Cum putem stopa înmulțirea rozătoarelor?

Populațiile de rozătoare se pot dezvolta cel mai bine în condițiile în care terenul nu este lucrat, deoarece galeriile lor nu sunt deranjate și găsesc multe reziduuri de plante disponibile la suprafață dacă acestea sunt prost gestionate, oferindu-le o bună oportunitate, trăind bine  protejate si izolate sub acoperirea vegetației, asta depinde foarte mult și de momentul în care s-au efectuat lucrările.

Din acest motiv, se cere să se acorde o atenție deosebită pierderilor de boabe la momentul recoltării, dar mai ales combinele trebuie să descarce puțin material organic pe sol și trebuie să tăiem mai sus tulpina plantelor la recoltare, de asemenea să controlăm cât mai serios buruieni cu rizomi care infestează câmpurile, precum: Costrei (Sorgum halepense L.), Pir târâtor (Agropyron repens L. sau Elymus repens L.), Pirul gros (Cynodon dactylon L), Stuf sau Trestie (Phragmites communis L.), Volbura (Convolvulus arvensis L.),  Bătrâniș (Conyza canadensis L. sin. Erigeron canadensis L.), Palamida (Cirsium arvense L.) – și multe altele.

Populațiile mari de rozătoare se pot dezvolta foarte rapid pe baza cantității  calității hranei oferite de mediul înconjurător, dar și de clemența vremii blânde toamna și iarna.

 

Totuși, trebuie să luăm în considerare și că rata mortalității unor puii de rozătoare  ar putea ajunge până la 80%,  pierdere în prima lună dacă rezervele de hrană sunt limitate și dacă există o prezență abundentă a prădătorilor. Zona în care acționează pentru a se hrăni o colonie activă de șoareci de câmp poate fi de 3 până la 4,5 metri de la vizuina lor, dacă rezerva de hrană este abundentă.

Primul pas pentru a preveni viitoare eventuale pierderi datorate rozătoarelor este de a verifica parcelele și mai ales a marginilor acestora, cu cel puțin 30 – 40 de zile înainte de a trece la semănat. Acest lucru ar trebui să se facă de obicei,   pentru culturi precum rapița după 20 iulie, iar pentru cerealele păioase și mazărea proteică însămânțată toamna, verificarea câmpului să se facă la începutul lunii septembrie.

Monitorizarea ar trebui să fie orientată către prezența coloniilor de rozătoare și a vizuinilor  acestora care ar trebui să fie deja active în timpul primei noastre verificări. Trebuie să începem prima noastră verificare spre zonele în care avem un drenaj bun și mai ales o bună aerare a solului. Cele mai înalte puncte ale câmpului și unde se observă culoarea verde mai închisă a ierbii în comparație cu restul zonei,  ar trebui să găsim de obicei coloniile. Urina și fecalele lor depuse în apropierea deschiderii vizuinii, fertilizează de obicei bine vegetația , care, ca urmare, tinde să producă o culoare verde mult mai închisă a vegetației.

Trebuie să ne amintim că pragul limită la momentul verificării terenului este de 12/13 colonii active la hectar, deci ajunși la această limită ar trebui să se planifice deja măsuri de control și prevenire împotriva pagubelor probabile viitoare.

 

Care sunt modurile în care te poți apăra de aceste rozătoare?

Atunci când șoarecii de câmp încep să provoace daune semnificative culturilor, aceștia trebuie tratați în același mod ca orice dăunător. Ca urmare trebuie să implementăm un plan de control specific pentru a reduce și înlătura daunele probabile de la rozătoare, anticipând problema.

Prima apărare se poate face prin aplicarea erbicidelor totale (Glifosate) aplicate cu cel puțin o lună înainte de semănatul direct, această aplicare putând contribui efectiv la reducerea aprovizionării cu hrană a șoarecilor de câmp pentru un timp suficient cât să permită populației de rozătoare să migreze în altă zonă, unde pot găsi o sursă de hrană proaspătă și abundentă, dar nu  în cultura agricolă.

 

A doua apărare – aplicarea unor substanțe respingătoare ca gust și miros, prezente pe piață care favorizează indirect alungarea rozătoarelor datorită substanțelor conținute care nu sunt pe placul lor, precum și  unele îngrășăminte organice pe bază de șroturi de ricin, care combate eficient problema. Aplicarea acestui îngrășământ înlocuiește în totalitate îngrășămintele minerale, având un bun efect împotriva rozătoarelor . Caracteristicile și conținutul organico-mineral sunt următoarele: Materie organică 76 – 80%, Carbon organic (C) 38 – 40%, Azot total (N) sub formă organică 5 – 6%, Dioxid fosforic total (P2O5) 2 – 2 .5%, oxid de potasiu total (K2O) 1 – 1,5%, oxid de magneziu total (MgO) 0,5 – 0,7%, greutate specifică 0,63 kg/l, pH 6 -11,7, umiditate (H2O) 2 – 4 %. 

Pe lângă acest îngrășământ organic, este și îngrășământul mineral Cianamidă de calciu care este un compus anorganic (CaCN2) și care are o mare putere descurajantă împotriva rozătoarelor; acesta conține: Azot total 19,8%, Azot nitric 1,8%, Azot cianamidic > 15%, Azot diciandiamida 3%, Calciu (CaO) > 48% și oxid de magneziu (MgO) 1,5%.

Ambele aceste două produse, ar trebui distribuite cu cel puțin 25-30 de zile înainte de semănat, întotdeauna dacă am observat că populația de rozătoare depășește numărul acceptabil la hectar ; aceste produse au caracteristica unei acțiuni triple: ca îngrășământ, ca insecticid pentru insectele din sol și ca substanță de respingere al rozătoarelor.

A trei apărare, exista o plantă perenă  și care ar putea fi de mare ajutor, precum Coroniște (Securigera varia L. sau sin. Coronilla varia L.), folosită ca un cover-crop; este foarte rezistentă la secetă, o plantă invazivă care este capabilă să aducă multe substanțe nutritive în sol prin relația sa strânsă de simbioză cu cianobacteriile care aparțin genurilor Nostoc, care fixează azotul. Rădăcinile robuste ale acestei plante se vor răspândi rapid și vor acoperi o zonă extinsă și care va  împiedica creșterea altor plante; Este considerată azi, una dintre plantele cele mai neplăcut pentru rozătoare.

Să reamintim că pe lângă aceste produse indicate de pe piață se găsesc și numeroase alte produse sub formă de momeli gata de utilizare, în pelete, în bulgări, în boabe, în fulgi de cereale și multe altele, toate cu ingrediente active specifice rodenticide, care fiind înregistrate la nivel național și European, ar putea fi utilizate, dar pot avea efecte secundare deoarece pot fi la fel de periculoase pentru fauna sălbatică prezentă în mediul înconjurător, mai bine sa nu avem probleme legale, din moment ce vorbim despre tratarea suprafețelor mari.

 

Concluzii

Să recapitulăm cum putem rezuma conceptele de bază și să ne concentrăm atenția pe câteva puncte clare pentru a evita pagubele provocate  de rozătoare? Cred că soluția s-ar găsi dacă ținem considerare și punem în aplicare următoarele:

1. Gestionarea foarte atentă a pierderilor de boabe în timpul recoltării;
2. Gestionarea corectă și atentă a resturilor vegetale;
3. Gestionarea corectă a erbicidelor în rotație pentru a avea cel mai bun control al buruienilor cu rizomi descrise mai sus;
4. Managementul total al erbicidului pentru reducerea prezenței masei furajere proaspete, cu cel puțin 30-40 de zile înainte de însămânțarea probabilă;
5. Monitorizare atentă (verificare) pe teren pentru a observa  prezența rozătoarelor;
6. Aplicarea timpurie a produselor respingătoare care pot împiedica stabilirea și determina migrarea rozătoarelor, cu cel puțin 30 de zile înainte de însămânțare.
7. Să se semene o cultură de acoperire (cover crop) singură sau în amestec, care are o acțiune respingătoare pentru șoarecii de câmp.

Atenția acordată în prealabil acestor puncte ajută la evitarea problemelor serioase, dar mai ales evită la creșterea costurilor pentru rezolvarea problemei, deoarece dacă intervenim târziu pentru soluționare, știm că lupta nu este niciodată satisfăcătoare și că de multe ori pagubele sunt mult mai mari decât am putea crede.

Cea mai bună luptă, în cele din urmă, este întotdeauna să te asiguri că mediul in care avem cultura noastră este inospitalier pentru rozătoare.

 

Urmărește-ne pentru mai multe informații despre agricultura conservativă.